Turism
Cheile Turzii
Relief
Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.[3] Administrativ rezervația naturală aparține de comuna Petreștii de Jos.
Descriere
Au o lungime de 1.300 m[4] și o înălțime a pereților de până la 200 m[5]. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.
Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.
Punțile și poteca turistică
Cele 4 punți din Cheile Turzii peste Valea Hășdate, numerotate în sensul curgerii apelor văii, sunt următoarele:
– Puntea 1 („Podul Peșterilor“)
– Puntea 2 („Mijlocul Cheii“)
– Puntea 3 („Vizuina spălată“)
– Puntea 4 („Portița Cheilor“).
Traseul potecii turistice (numită și “poteca de jos”):
– dinspre satul Petreștii de Jos pȃnă la puntea 1 („Podul Peșterilor“): urmează malul stȃng al văii.
– între puntea 1 („Podul Peșterilor“) și puntea 2 („Mijlocul Cheii“): malul drept.
– între puntea 2 („Mijlocul Cheii“) și puntea 3 („Vizuina spălată“): malul stȃng.
– între puntea 3 („Vizuina spălată“) și puntea 4 („Portița Cheilor“): malul drept.
– de la puntea 4 („Portița Cheilor“) pȃnă la cabană: malul stȃng.
Formarea Cheilor
Roca calcaroasă care formează Cheile Turzii s-a depus în urmă cu cca 150 milioane ani. Prin mișcări foarte lente, masivul de calcar a fost ridicat treptat spre suprafață. Apele Văii Hășdate au săpat și transportat rocile, dar apele au rămas aproape la aceiași cotă.
Istoric
În punctul „Piatra Tăiată“ (monument istoric situat în apropiere de „Izvorul Romanilor”; coordonatele izvorului: 46°35’28″N 23°42’41″E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv.
Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m.
În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.
Situl arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[6] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Flora
În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.
Fauna
Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.
Peșteri
Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide, in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).
Peștera „Cetățeaua Mare” („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica [7] din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.
Alte obiective turistice
Cabana Cheile Turzii
Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești.
În anul 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda[8]. Crucea a căzut în anul 1998[9], fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor „Asociației Alpiniștilor Pajura” din Turda[10].
Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită, aflându-se totodată într-un stadiu avansat de deteriorare.
În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case de vacanță.
Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.
Râul Hășdate
Descriere
Acest pârâu a săpat Cheile Turzii (prin ridicarea lentă a culmii de calcare jurasice).
După ieșirea din Cheile Turzii, apa râului formează, până aproape de satul Cornești, Defileul Hășdatelor, ce prezintă o sumedenie de rupturi de pantă, cu repezișuri și cascade repezi.
Valea Hășdate se intinde pe o distanță de 31 km, având o suprafață de acumulare de 215 kmp. Își îmbogățește apele cu ajutorul mai multor pâraie, venite din versantul stâng și drept. La ieșirea din Cheile Turzii își schimbă direcția de curgere, îndreptându-se spre sud, către satul Cornești, unde se varsă în Arieș. La cca 1,5 km înainte de vărsare, valea se îngustează și formează cascada Ciucaș, la poalele căreia, din cauza forței de cădere a apei, s-a născut un mic lac, mult agreat de turiști.
Cascada Ciucaș
Cascada si lacul Ciucaș sunt atracții turistice naturale de importanță locală. Ele se găsesc pe cursul inferior al Văii Hășdate, în aval de Cheile Turzii, nu departe de satul Cornești, la sud-vest de Turda.[1]
Descriere
Cascada Ciucaș are o înălțime de doar 5 m, iar la baza acesteia se află un mic lac, în care se acumulează apa ce vâltorește pe cascadă.[2][3]
